18 Radu Alexandru

Chimia (din egipteană kēme (chem), însemnând „pământ”) este una din științele fundamentale, care studiază substanțele cu structura și proprietățile lor, urmărind în același timp modificările produse asupra acestora de reacțiile chimice.[1] Întrucât toate substanțele sunt compuse din atomi, capabili să formeze molecule, studiul chimiei se axează în general pe interdependența dintre atomi și molecule. Chimia modernă a evoluat din alchimie, urmând revoluția chimică (1973).
Chimia este știința care studiază substanțele chimice care sunt constituite din atomi sau particulele subatomice, precum protonii, electronii și neutronii. Atomii se combină pentru producerea moleculelor și a cristalelor. Chimia mai este numită și știința de mijloc sau știința centrală, întrucât combină toate celelalte științe ale naturii, precum astronomia, fizica, biologia și geologia.[4][5]
Nașterea chimiei poate fi atribuită anumitor practici, numite alchimie, care sunt efectuate de mai multe milenii în multe părți din lume, în mod special în Orientul Mijlociu.
De altfel, astăzi încă se mai fac cercetări, iar chimia este foarte utilă în biologie- studiul fixării azotlui de rădăcinile unor plante, studierea proceselor de fotosinteză, în industrie- producerea energiei electrice, în medicină- stabilirea duratei de viaţă a globulelor roşii din sânge, diagnosticarea unor boli sau tumori.
Chimia are atât părţi bune, cât şi efecte devastatoare. Unul dintre cei mai mari duşmani ai omului şi ai vieţii pe pământ ar fi poluarea aerului. Omul transformă natura în folosul său. Consumul mare de oxigen în diverse activităţi şi eliminarea în aer a unui număr foarte mare de substanţe toxice duc la încărcarea atmosferei cu substanţe dăunătoare vieţii. Poluarea aerului, a solului şi a apei dăunează vieţii plantelor, animalelor sau a omului, dar mai mult, pot duce chiar la dispariţia unor specii importante de vieţuitoare.
Câţiva poluanţi gazoşi ar fi dioxidul de carbon, eliminat în cantităţi mari atunci când expirăm, prin arderea combustibililor sau prin procese de fermentaţie. El nu este un gaz toxic, dar poate produce axfisiere. Monoxidul de carbon este un gaz rezultat prin arderea incompletă a cărbunilor.
Unele gaze toxice care poluează natura din zonele industriale, eliminându-se în aer, produc ploi acide.
Este foarte important să ştim să ne folosim de beneficiile chimiei, dar să nu facem exces. Astfel, am putea produce chiar distrugerea propriei noastre existenţe!
Administrarea anticonceptionalelor poate avea drept efect secundar scaderea apetitului sexual prin modificarea secretiei vaginale care se poate reduce in unele cazuri, rezultand o insuficienta lubrifiere. De asemenea, medicamentele care reduc refluxul de acid gastric pot avea, in unele cazuri, acelasi efect.
Alcoolul deregleaza activitatea fiziologica a sistemului cardiovascular;
Alcoolul ataca ficatul. Bauturile spirtoase se oxideaza in ficat, iar produsele de dezintegrare a acestora se mentin in acest organ cateva saptamani sub forma de colesterol si acizi grasi. Consumul sistematic al bauturilor modifica activitatea enzimelor ficatului, deregleaza procesele de oxido-reducere. Cu timpul hepatocitele sunt substituite de catre tesutul conjunctiv, ceea ce contribuie la aparitia cirozei hepatice.

Varianta ca baturile spirtoase sporesc pofta de mancare si amelioreaza digestia este falsa, sucul gastric al betivilor contine mai putini fermenti, iar capacitatea lor digestiva este redusa.

Alcoolul ataca rinichii, provoaca inflamarea organelor respective si decesul bolnavilor.
- otrăvirea puţurilor, apelor curgătoare cu diverse otrăvuri obţinute din
plante (ex: cornul secarei, plante din familia liliacee) în secolele VI – IV i.Ch. în
Asiria, Persia, Grecia;
- folosirea diverselor obiecte incendiare, gaze sulfuroase şi soluţii caustice
la asediul cetăţilor în timpul războiului peloponesiac (428-424 i.Ch.) şi în timpul
bătăliilor purtate de armatele romane (secolele II-I i.Ch., I-II d.Ch.);
- săgeţi otrăvite cu curara (folosite
de indienii amazonieni până în
secolul XX) sau alte substanţe (ex:
batracyotoxina în Haway, acotinina
utilizată de mauri în Spania în
1483).
PAREREA PERSONALA:Dupa parerea mea eu cred ca chimie ne este si prieten dar si dusman.Prieten ne este pentru ca invatam multe lucruri din acesta,iar dusman pentru ca cu ajutorul substantelor chimice se fac droguri,alcoolul,ceea ce nu e bun pentru organism.